• L-V: 9-18
  • S-D: inchis

Vacanțe în Italia

‘Sardegna no est Italia!’ aşa vă va răspunde orice sard dacă-l  veţi  întreba Ce reprezintă Sardinia?. Acestea sunt şi insemnele graffiti întâlnite în multe locuri din insulă.
Sardinia se află tot atât de aproape de Tunisia pe cât este de Italia propriu-zisă. Este vecină la nord cu Corsica franceză. Dar are o frumuseţe aparte.
Sardinia, una dintre insulele aparţinând Italiei are o suprafaţă de 24,090 km² și 2,65 milioane locuitori. In antichitate era numită „Ichnusa" de fenicieni și „Sandalyon" de greci, datorită formei sale, ce pare să imite o urmă de picior.
Geografic vorbind, Sardinia aparţine Italiei, dar are arome africane, o limbă de sine-stătătoare şi o abordare cu totul aparte la ceea ce înseamnă brânzeturi. Toate acestea în principal, dar şi multe altele îi conferă spiritul independent. Cine îl ignoră o face cu propriul risc.
Din punct de vedere administrativ, Sardinia este o regiune, cu capitala la Cagliari. Regiunea este subdivizată în patru provincii: Cagliari, Sassari, Nuoro și Oristano; au fost propuse încă patru provincii, respectiv:  Olbia-Tempio, Ogliastra, Carbonia-Iglesias și Medio Campidano, însă o decizie definitivă nu a fost adoptată.
Multe voci susţin că Sardinia este cea mai frumoasă insulă din Marea Mediterană. Oricum ar fi un lucru este cert, Sardinia este o destinaţie excelentă de vacanţă. O spun italienii, dar şi miile, chiar  sutele de mii de turişti din întreaga lume care şi-au petrecut vacanţele aici.
Climatul în principal mediteranean, cu o vară fierbinte şi o iarnâ blânda, plajele cu nisip fin şi ape limpezi, de o culoare incredibilâ, adevârate paradisuri, vegetaţia mereu înflorita, palmieri, măslini, portocali şi lămai, numeroasele zone turistice, care includ un număr impresionant de sit-uri preistorice si monumente medievale, şi serviciile hoteliere de foarte bună calitate, reprezintă tot atâtea motive pentru a alege Sardinia ca destinaţie de vacanţă.
Firesc, cunoaşterea insulei nu poate să înceapă decât cu capitala
Cagliari (Casteddu, in limba sardă, in traducere castelul). Impreună cu zona metropolitană oraşul strânge 300.000 locuitori.  Are o istorie de două milenii. A fost aşezare feniciană ( cu numele Karalis) şi a trecut sub suzeranitate romană împreună cu restul insulei în 238 i.Hr. A fost condus pe rând de vandali, bizantini, genovezi, pisani , aragonezi, catalani ( când s-a numit Caller) şi pentru scurt timp de austrieci. In 1720 a intrat în Ducatul Piemont şi începând cu anii 1870 a cunoscut o creştere economică susţinută.
Cagliari este un oraş pitoresc cuibărit în Golfo degli Angeli ( Golful Ingerilor), aflat în partea cea mai de sud a Sardiniei. Spre deosebire de oraşele din nord este mult mai cosmopolit.
Capitala oferă numeroase atracţii turistice. De la plajele incredibile până la parcurile cu elegantele păsări flamingo, oraşul este plin de istorie, cultură şi muzică. Si totul, gratis. Folosind doar transportul in comun, respectiv autobuzul, care este ieftin( 1.20 Eur)
Aceasta oferta generoasă include:
- Plaja Poetto, principala plajă a oraşului, se află la numai 5-10 minute de mers cu autobuzul de centrul oraşului şi este caracterizată de o linie lungă de coastă, care are în fundal un peisaj montan. Poate că nu este cea mai bună plajă din Sardinia, dar este mai mereu aglomerată, mai ales in iulie si august. Chioşcurile de-a lungul plajei servesc băuturi, sandvişuri şi gustări şi sunt deschis nonstop pe timpul verii.

- Sella del Diavolo (Şaua Diavolului) este o stâncă cu o formă unică care strajuieşte portul Piccola. Este simbolul neoficial al orasului Cagliari, numele său fiind legat de o legendă biblică. Locul merită văzut. Ascensiunea începe de la Calamosca (altă plajă care se află chiar lângă Poetto). Drumul trece pe lângă ruine învăluite în vegetaţie luxuriantă, iar de sus priveliştea este uimitoare.

 - Piaţa Di San Benedetto- deschisă de luni până sâmbătă de la 7 până la 14, Mercato Civico di San Benedetto este cea mai mare piaţa în aer liber din Italia. Fiecare dintre cele două nivele ale sale oferă gurmanzilor 4000 de metri pătraţi de gusturi şi arome pure. La parter, acolo unde pescarii îşi aduc captura zilnică, se pot vedea caracatiţe, homari, creveţi, arici de mare şi somon la preţuri suprinzător de ieftine. Dacă vreţi şi altceva în afară de peşte, urcaţi la etaj unde veţi găsi carne, brânzeturi, fructe şi legume. Cei din piaţa vă vor îmbia să le cumpăraţi  produsele, oferindu-vă  mostre spre testare. Preţurile sunt negociabile

- Bastione Di San Remy este cea mai importantă fortificaţie din Cagliari. Numele său vine de la baronul de Saint Remy, care a fost unul dintre primii vice-regi din Piemont. Construit la sfârşitul secolului 19, Bastionul se remarcă printr-un stil clasic, cu coloane din var de culoare albă şi galbenă şi împodobite cu motive corintice. În timpul celui de-al doilea război mondial, scara masivă şi arcada au fost distruse în urma bombardamentelor aliaţilor, fiind restaurate ulterior. De pe terasa aflată pe acoperiş se poate admira priveliştea oraşului, a munţilor şi a mării. Pe timpul verii, aici pot fi întâlniţi  oameni lenevind la soare şi tot aici se organizează şi concerte
- Mondo Ichnusa, Un festival organizat pe timp de vară, care ţine două nopţi şi care reuneşte vedete pop-rock italiene, fiind  organizat pe plaja Mondo Ichnusa de lângă Cagliari. Atrage  în fiecare an peste 100000 de oameni. Este sponsorizat de Ichnusa, cea mai faimoasă bere din Sardinia (comparabilă cu Heineken). La chioşcurile special amenajate veţi găsi numai această marcă, dar  la suprapreţ, aşa că e bine, dacă vreţi să beţi să veniţi  cu ea de acasă. Atentie, securitatea nu este foarte bine pusă la punct, dar autobuzele merg gratis aici din Piazza Yenne, aflată în centrul oraşului Cagliari.
- Castello, este cel mai vechi şi înalt (ca altitudine) cartier dintre cele patru cele mai importante din Cagliari şi care are un zid medieval ce îl înconjoară în întregime. Cartierul si-a păstrat puritatea  Rătăcind pe străzile înguste şi cu piatra cubică, ce datează din secolul 13  veţi vedea ruine străvechi, inclusiv un amfiteatru roman, turnurile San Pancrazio şi dell’Elefante, Poarta Leului şi ghetoul evreiesc. Tot aici sunt o sumedenie de magazine şi ateliere de produse artizanale. Aici se află şi Palatul Viceroy, şapte biserici (inclusiv Chiesa di Sant’Efisio, datând din sec.13, locul unde a fost decapitat sfântul ), Muzeul Naţional de Arheologie, Galeria Naţională, Citadela Muzeelor şi Centrul de Artă şi Cultură din Castello.
- Parco Naturale Regionale Molentargius Saline, destinat  exclusiv păsărilor. Intre cele peste 180 de specii de păsări ce trăiesc aici se remarcă păsările flamingo de culoare roz. Laguna, care are atât zone cu apă proaspătă cât şi cu apă sărată, creează o graniţă naturală a acestui parc spectaculos, în care intrarea este liberă în fiecare zi, între orele 7:00 şi 20:00.
- Alte  locuri interesante ce  mai pot fi întâlnite în Cagliari sunt: Primăria, zona portului, unde se află o stradă plină de magazine şi cafenele şi Grădina Botanica, una dintre cele mai mari din Italia, cu o bogată colecţie de floră mediteraneeană şi tropicală
Sistemul de transport public vă va ajuta să ajungeţi în toate locurile de pe lista de mai sus.
Alte două oraşe de coastă, situate la nord de Cagliari merită din plin a fi vizitate .
Primul este Oristano, o nestemată încărcată de istorie . Locul poate părea liniştit, dar de-a lungul timpului aici au avut loc numeroase atacuri crâncene ale saracenilor. Increderea pe care au căpătat-o în ei înşişi locuitorii de aici se datorează în mare măsură secolelor întregi de rezistenţă în faţa regatelor din Sardinia. Oraşul de o frumuseţe aparte, este scăldat de ape albastre şi împânzit de case în culori pastelate.
Ruinele vechiului oraş, Torre di Mariano II din Piazza Roma  şi străduţele înguste care conduc către statuia eroinei insulei, Eleanora d’Arborea, aflată în piaţa cu acelaşi nume, o femeie remarcabilă, care a trăit la începutul sec.15 ,  care a creat un cod de legi ce a durat secole întregi, chiar şi după moartea sa, sunt principalele obiective turistice.
Al treilea oraş este Alghero. Este un oraş plin de viaţă situat pe malul mării în care, surprinzător limba vorbită  sună un pic diferit. Este spaniolă. Un papă din secolul al XIV-lea a dat Sardinia regelui Aragonului, în speranța că va smulge insula de sub controlul Pisei și Genovei. A cedat controlul către aproximativ 400 de familii din Aragon și Catalonia dacă vor liniști insula cu o bază în Alghero, preluând controlul populației locale. În biserica San Francesco, liturghia încă se face în catalană. Catedrala din secolul al XIV-lea are o ușă în stil gotic-spaniol.
Acest oraş elegant cu vedere la mare se mândreşte cu ape mult mai limpezi decât ar sugera numele sau (derivat din cuvântul italian „alga”, care are aceeaşi semnificaţie ca şi în limba română). Alghero are străzile scăldate de soare, arcade medievale şi se află la numai o aruncătură de băţ de plajele cu nisip fin, ceea ce îl transformă într-un magnet pentru localnici.
Puteţi  face cumpărături în magazinele de pe Via Roma, veţi râmâne vrăjiţi de bijuteriile din coral roşu, dar nu uitaţi să păşiţi  pe străduţele pietruite pentru a admira detaliile arhitecturale gotice ale Catedralei di Santa Maria. Puteţi de asemenea să vă plimbaţi prin Oraşul Vechi pe care catalanii medievali îl numeau Barcelonetta sau Mica Barcelonă. Aici se află o altă Catedrală construită în stil gotic-italian în sec.16, un edificiu impresionant. Cei pasionaţi de cultură pot vizita Museo Diocesano d’Arte Sacra aflat în apropierea catedralei, o clădire austeră, dar care ascunde în incinta sa comori nebănuite. Craniile copiilor masacraţi de Herod (Irod) sunt expuse ordonat în casete frumos decorate şi tot aici se află  un fragment din crucea pe care a fost răstignit Isus.
De îndată ce după amiaza se schimbă ușor în seară, o plimbare de-a lungul bastioanelor, privind apusul soarelui peste Marea Mediterană, este încântătoare.
Dar ceea ce face ca Alghero să fie o destinaţie căutată de turişti este frumuseţea naturală a locurilor. O excursie până la Grotta di Nettuno de la Capo Caccia este uşor de făcut (aproximativ 45 de minute cu maşina). Indicatoarele rutiere din Alghero vă  vor îndruma către o parcare, de unde se coboară nişte scări abrupte ( sunt 665 trepte), cunoscute sub numele Escala del Cabriol, către grotă. Pe timpul verii lua un mic vas de croazieră din Alghero ( Banchina Dogana) până în gura grotei. Tururile cu ghid ale Grotei di Nettuno vă  vor purta pe un tărâm de basm: bolovani care îşi fac apariţia din apă, stalactite năucitoare şi culoare  întortocheate. Grotta di Nettuno a fost săpată în stâncă de către apele mării care au modificat până și stâncile care se înalță la peste 300 de metri deasupra nivelului mării. Gura peșterii se află la nivelul apei. Acest traseu este unic.
Sardinia este căutată în primul rând pentru  plajele spectaculoase  şi enigmaticele turnuri de piatră, unice în lume, numite „nuraghi”şi vestigiile antice si medievale.
- Plajele – în Sardinia se gasesc aproape toate tipurile de plaje. Cele din nord sunt mai sălbatice- fie cu nisip foarte fin, fie cu pietre, pajişti sau bolovani. Cele din est au nisipul mai fin. Dar toate au ape de culori incredibile. Este vorba de Costa Smeralda în est ( cu apa de culoarea smaraldului), de La Pelosa , aflată in nord-vest ( la 60 km de Alghero), de Costa Paradiso şi multe altele. La fel stau lucrurile la capitolul „populate”. Sunt plaje pe care sunt doi oameni, dar şi locuri unde se stă cearşaf lângă cearşaf. Costa Smeralda este cu siguranţă una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Se întinde din dreptul  orașului-port Olbia până la  Capo de Testa. Datorita mării, extrem de verde și limpede locul este cunoscut sub numele de Costa Smeralda – Coasta de Smarald. Comparația cu una dintre cele mai celebre pietre semiprețioase poate fi aplicată, de asemenea, și clientelei care a frecventat coasta de când a fost dezvoltată de Aga Khan în anii 60, într-o serie de stațiuni pentru cei foarte bogați. Sătucurile de vacanță sunt construite pentru a semăna cu insulele grecești  dar și cu Riviera franceză. Centrul acestor stațiuni este Porto Cervo, un sătuc de vacanță și port pentru iahturi private, construit și el în anii ‘60. În afară de oamenii care vin să se relaxeze, singura atracție pentru cei care nu s-au cazat acolo este MdM, un elegant muzeu de artă modernă cu expoziții în continuă schimbare și o cafenea cu terasă cu vedere spre Porto Cervo. Cel mai modest loc de vacanță din regiune este micul orășel Cannigione, pe golful Arzachena. Plajele din statiunea Costa Rei au nisip auriu, apa limpede, iar golfurile Sant’Elmo oferă peisaje de o rara frumusete. “Jocurile de lumini” create de razele soarelui pe tot parcursul zilei sunt unul dintre farmecele care îi fac pe turişti să revinâ în acest paradis. Stâncile formează mici golfuri, creând privelişti ce par desprinse dintr-o pictură. Plaja Spiaggia di Porto Giuncu, din apropierea portului cu acelaşi nume, este nestemata Sardiniei, se mândreşte cu cel mai fin şi mai alb nisip şi cele mai albastre ape
- Enigmaticele turnuri rotunde făcute din piatră, cunoscute sub numele de „nuraghi” (singular: „nuragh”e). Aceste construcţii ciudate care datează din Epocile de bronz si de fier ascund încă multe mistere. Sunt răspândite pe întreaga insulă. Dacă sunteţi interesaţi de aceste vestigii preistorice mergeţi neaparat la Nuraghe Su Nuraxi ( cel mai apropiat de Cagliari şi cel mai mediatizat) sau la Losa. Veţi observa în primul rând că fiecare nuraghe este diferit. De exemplu, turnul de la Losa  luminat în interior, este unul dintre cele mai complexe: un turn mare cu trei turnuri exterioare formând un bastion triunghiular, pe care puteți să îl exploraţi printr-un labirint din tuneluri de piatră spiralat în sus prin pereții lui masivi. Al doilea etaj este încă intact și are podeaua completă. Cu toate că datează din secolele al XII-lea către al XIV-lea Î.H. (Era Bronzului), marea cameră centrală din turnul principal e într-o condiție excelentă și mult mai rafinată față de multe alte nuraghi. Un muzeu mic include brățări din bronz și alte artefacte găsite acolo.
- Urme ale civilizaţiilor feniciene, cartagineze şi romane- pot fi văzute la Tharros, Cabras si Oristano
Sardinia mai înseamnă şi alte locuri,   adevărate atracţii turistice, care merită a fi avute în vedere pentru o vacanţă petrecută aici.
Sassari este al doilea oraș ca mărime al Sardiniei. Are o viață culturală activă, iar în centrul său pot fi observate construcții aparținând unor stiluri arhitectonice diferite – gotic, baroc și neoclasic. Mergând în josul Corso Vittorio Emanuele II – principala stradă a orașului încă din perioada medievală – puteti  admira construcțiile și ferestrele tipice secolelor trecute. Museo Nationale Sanna este unul dintre cele mai importante muzee din Sardinia. În el sunt expuse colecții arheologice compuse din figurine din bronz și bijuterii alături de artefacte romane. Nu trebuie să ratati  Duomo (domul) a cărui fațadă a fost sculptată în piatră de artiști din Milano. Există multe biserici care merită să fie vizitate. Interioarele lor sunt superbe. Însă cea mai impunătoare biserică stă solitară la 12 kilometri sud de oraș, pe SS 131. Turnul cu dungi alb-negre plutește parcă deasupra bisericii Santissima Trinita di Saccargia. Dacă sunteţi  suficient de norocoşi pentru a o prinde deschisă, veţi avea ocazia să admiraţi fresce create în secolul al XIII-lea.
Castelsardo- Un  oraș-port atractiv, cu case pastelate ce ajung până sus în deal, şi străduţe medievale fermecătoare . Sus de tot este un castel din secolul al XII-lea cu un muzeu ce expune meseria celor care fac coșuri prin împletire. Străzile înguste din jurul castelului se transformă într-o spirală abruptă care duce până la baza dealului, fisurându-se în cele mai abrupte puncte. Peisajele se extind în două direcții de-a lungul coastei până în Corsica. Domul, aflat în mica piață de mai jos, este unul dintre cele mai bine pastrate altare din Sardinia, datând din secolul al XV-lea. Turnul cu clopot a fost, inițial, un far.
Nuoro- un oraş ce parcă stă agățat de creasta muntelui. Catedrala din secolul XIX – Santa Maria della Neve – se află situată pe o stâncă. Mica piață din fața bisericii este aproape singurul loc din care poți zări împrejurimile. Nuoro este o bună bază de observație de unde puteţi explora tot ceea ce înconjoară, cei mai frumoși munți ai Sardiniei și satele îndepărtate. (Mamoiada este cel mai interesant sat aflat la distanță). Este o regiune fascinantă, cu orașe care sunt așezate pe versanti și locuințe care încă transmit spiritul de odinioară. Puteti  învăța mai multe despre aceste sate și locuințe dacă vizitaţi  Museo Etnografico Sardo (Muzeul Tradițiilor din Sardinia). În acest muzeu se află cea mai bună și bine prezentată colecție de costume și artă decorativă: Costumele sunt expuse pe manechine, purtând bijuteriile și accesoriile tipice festivalurilor și nunților.O întreagă expoziție este dedicată măștilor tradiționale. Dacă tot sunteti aici   Muzeul National de Arheologie are expuse excavațiile unor situri care datează din neolitic, precum și numeroase fosile.
Bosa- un interesant amalgam de străzi medievale, poduri de piatră, clădiri pastelate şi un castel în care se află o capelă din sec.13, unde se poate vedea o frescă neobişnuită din sec.14. Drumul de la Alghero la Bosa este spectaculos, dar destul de periculos,  din cauza porțiunilor abrupte care se înalță deasupra mării.
Arcipelago della Maddalena (Arhipelagul Maddalenei)- se află la o distanţă care poate fi parcursă cu ferry-ul într-o jumătate de oră, plecând din micul port Palau. La Maddalena, este singurul oraș din arhipelag. În afară de plaje, turiștii vin aici să viziteze pe insula Caprera casa lui Giuseppe Garibaldi, tatăl statului Italian – conducător în bătălia pentru unirea și independența Italiei. Casa lui este un monument național ce atrage vizitatori din toate părțile țării și din afara ei.
Insula Tavolara, o stâncă înaltă de şase sute de metri, calcaroasă, are un platou care arată ca o imensă masă. Stâncile care coboară până în mare, colorând apa în nuanţe incredibile, formeazâ mici rezervaţii marine în care vieţuiesc specii protejate. Aici, în jurul datei de 20 iulie, insula găzduieşte „Una Notte in Italia”, festival de film independent italian Timp de trei seri la restaurantul Da Tonino  rulează  filme intr-un décor salbatic şi romantic, la lumina stelelor.
Cala Gonone, o mică aşezare de pescari, a fost multă vreme izolată de restul Sardiniei pentru că nu se putea ajunge aici decât cu barca. Odată cu construirea tunelului care leagă Cala Gonone de oraşul Dorgali, satul a devenit foarte căutat de turişti datorită calitaţii apelor sale şi a frumuseţilor naturale din Rezervaţia Gennargentu.
Orgosolo, cunoscut în toată lumea pentru picturile murale prezente pe clădirile din centrul vechi şi pentru peisajele deosebite oferite de catena muntoasă Supramonte situată în apropiere. Străduţele  istorice şi  operele de arta etalate pe ziduri,  dau culoare şi un fermec deosebit acestui loc.

Cateva sfaturi practice de calatorie

Cum se poate ajunge in Sardinia

Feriboturile conectează Sardinia de Italia continentală, care se află la 193 de kilometri distanță. Ele mai fac legătura și cu porturile Franței și Spaniei. Ambarcațiunile pleacă din Savona (din vestul Italiei), Genoa, Livorno (în apropiere de Pisa) și Civitavecchia (Roma) și ajung în Cagliari, Arbatax (coasta de est), Olbia, (Coasta Smeralda) și Portul Torres (coasta de nord). Liniile care ajung în Sardinia sunt Tirrenia, Grandi Navi Veloci, Moby Lines, Corsica/Sardinia Ferries și Grimaldi Lines. Avioanele fac legătura între Cagliari și Roma și alte orase mai micuțe.
Din România, compania WizzAir are zbor direct către Alghero.

Limba vorbita si moneda

Limba vorbită în Sardinia este sarda, o limbă romanică cu origini obscure în feniciană, etruscă și în alte limbi din Orientul apropriat. Deşi  a fost  înlocuită de către  italiană în scopurile oficiale, desi tineretul, în special în Cagliari, nu o vorbeşte, sarda este încă principala limbă națională (sardinienii se identifică ca și un popor și ca și o natie)
Moneda Sardiniei (ca și o parte a Italiei) este acum Euroul, însă sardinienii se referă încă neoficial la su Francu (sau „su Pidzu"); 1 francu=1,000 fosta liră italiană.

Cazare, gastronomie  si alte cheltuieli

Posibilităţile de cazare sunt diverse: hoteluri de toate categoriile, pensiuni agroturistice sau bed and breakfast. Toate aceste facilităţi sunt răspândite pe întreaga insula,  nu numai în principalele oraşe.  

Bucătăria este cea italienească, nimic ieşit din comun: peşte, fructe de mare, paste sau feluri de mâncare  cu specific local ( bottarga antipasti- icre de peşte, gnocchi cu spanac, oua şi smântână), nelipsita pizza (inclusiv o reţetă ciudata cu cartofi prăjiţi), pane carasau (o lipie crocantă ), vinuri bune din regiune ( cum ar fi Vernaccia di Oristano) si berea locală Ichnusa, fabricată în sud, lângă Cagliari. Mesele la restaurant sunt relativ scumpe. De exemplu un meniu complet (3 feluri şi băutură) poate ajunge  la 30-40 de euro/ persoană.
Nu putem sa nu amintim totuşi de o delicatesă sardiniană care se găseşte cu greu în alte părţi decât pe piaţa neagră. Senzaţionala brânză de oaie “casu marzu” este un sortiment de brânză cu larve vii de insecte. Viermii sunt mâncaţi împreună cu brânza. Se spune ca brânza are proprietăţi afrodisiace.

Marketuri se găsesc în oraşele mai mari (Lidl, Auchan, EuroSpin sau Lidl), în timp ce în sate şi orăşele se găsesc unul-două magazine mai mici,  dar cu strictul necesar.

870 EUR
Situate la răscrucea drumurilor comerciale ale Mediteranei, Corsica şi Sardinia au primit rând pe rând influenţe din partea tuturor puterilor care s-au ridicat sau au dispărut de-a lungul timpului. Fie că au fost fenicieni, greci, romani, aragonezi, genovezi, francezi sau italieni, cu toţii şi-au lăsat amprenta în cultura tradiţiile şi obiceiurile populaţiilor acestor insule.

Beneficiind de un cadru geografic deosebit, cu munţi ce depăşesc 2500 m şi având unele dintre cele mai frumoase plaje, cele două insule se mândresc cu o istorie pe cât de zbuciumată pe atât de complexă. Vom face un periplu din nordul Corsicii până în sudul Sardiniei pe urmele civilizaţiilor care au trecut pe aici, bucurându-ne de frumuseţea peisajelor care fac pe drept cuvânt ca aceste insule să îşi merite numele de perlele Mediteranei.
Perioada
09.09 - 18.09.2018
1198 EUR
Apulia (numită în italiană Puglia) este o regiune situată între Marea Adriatică și Marea Ionică. La sud-vest, țărmurile sale sunt scăldate de apele Golfului Taranto (Marea Ionică), iar la nord, de valurile Adriaticii. Coastele Apuliei se întind de la localitatea Marina di Ginose din apropiere de Taranto și până la granițele provinciei Molise.

Cunoscută și că "Le Puglie" - forma de plural pentru Puglia -, denumirea italiană, regiunea Apulia are, de fapt, mai multe centre spirituale. Tocul cizmei peninsulei, Apulia este o regiune șarmantă ce poate fi vizitată în orice perioadă a anului și este agățată, într-un fel unic, în istorie, tradiții, arome și spiritualitate, trăite doar în mijlocul naturii vii, înconjurătoare.

Regiunea Apulia garantează un timp de calitate pentru turiștii de toate profilurile, de la cei ce se dau în vânt după istorie, până la amatorii de artă medievală sau Baroc, văzută în castelele aliniate de-a lungul coastei sau în micile reședințe din interior, locurile unde prind viață capodoperele artizanale. Pentru cei interesați de tradiție și folclor, faimoasele "sagre" (festivaluri de muzică populară) au loc pe toată durata verii, în întreaga regiune.

Bari, capitala regiunii Puglia, este port şi centru universitar de renume. El se află la malul Mării Adriatice şi se mândreşte cu o arhitectură de excepţie, biserici impunătoare, o faleză încântătoare şi un centru istoric fascinant, cu străzi înguste şi şerpuite, în care se află şi un castel.
Perioada
26.05 - 03.09.2018